Trăim într-o lume interconectată în care noile tehnologii digitale pot contribui din plin la luarea deciziilor

1. scurtă descriere despre dvs. – cine este Adina Cristea?

Sunt director în cadrul Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB) și director executiv al Comisiei Naționale de Gradare a Semințelor de Consum (CNGSC). De profesie sunt inginer tehnolog de industrie alimentară, dar în ultimii douăzeci de ani m-am ocupat mai mult de dezvoltare și management organizațional. Astfel, la ANAMOB, mă ocup de gestionarea proiectelor cu finanțare europeană, atât naționale, cât și proiecte Orizont Europa în care ANAMOB este beneficiar sau partener. La CNGSC, încă de la înființare în 2003, mă ocup, atât de elaborare de standarde în domeniul semințelor de consum, Manual de gradare și proceduri și programe de instruire, cât și de managementul organizației.

2. Ce etape a trebuit să parcurgeți pentru a ajunge acolo unde sunteți și care sunt ?

Am terminat Facultatea de Tehnologia și Chimia Produselor Alimentare, denumită acum Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați în 1993. Sunt născută în Galați și în 1988, când am dat examen de admitere, la Galați, era unica facultate cu profil de industrie alimentară din țară. Era o alegere inspirată! Dar prima încercare a vieții a fost găsirea unui loc de muncă după terminarea facultății în condițiile în care nu mai exista economie centralizată, iar economia de piață era abia la început și mulți antreprenori nici nu știau că au nevoie de un inginer sau că există Facultatea de Industrie Alimentară. La Galați șansele să găsesc un loc de muncă în domeniu erau nule, în condițiile în care în fiecare generație de absolvenți erau mulți gălățeni. A fost o perioadă dificilă pe care am reușit să o depășesc când m-am angajat, un an mai târziu, la Laboratorul de Morărit-Panificație din cadrul Institutului de Chimie Alimentară din București, unde am rămas trei ani. Aici am lucrat cu oameni deosebiți, care m-au îndrumat profesional și m-au ajutat să încep să descifrez tehnologia panificației și morăritului.

Un salt spectaculos am făcut în 1997 când m-am angajat la ANAMOB, întâi ca inginer tehnolog, apoi ca director tehnic. În același an, am participat la primul tur de studii în Statele Unite, organizat de ANAMOB împreună cu Institutul American de Panificație (AIB), cu sprijinul USAID. A fost o ocazie nesperată de a intra în contact cu o lume total diferită, cu o piață matură unde se punea problema, de exemplu, la ce înălțime se așază marfa pe rafturi în funcție de vârsta consumatorilor cărora le este destinată, de prima unitate de drojdie de panificație uscată pe care am vizitat-o pe când la noi se lucra exclusiv cu drojdie proaspătă, nemaivorbind de vizita la AIB. Începând cu acest eveniment am realizat materialele tehnice care erau prezentate la seminarii și adunări generale membrilor ANAMOB, publicate în buletinul ANAMOB News sau pe pagina de internet a asociației.

Pe baza acestei experiențe am fost implicată în elaborarea standardelor române aprobate de Asociația de Standardizare din România pentru domeniul morărit și panificație, activitate de care mă ocup și în prezent, dar cu un domeniu de aplicare mai larg pentru semințele de consum.

Urmare firească a acestei activități, am participat la elaborarea Manualului de gradare pentru semințe de consum, care este documentul tehnic pe baza căruia se desfășoară activitatea de gradare din România.

A urmat o bursă Hubert Humphrey Fellowship de un an de zile la Universitatea Cornell din Statele Unite pe domeniul agricultură și industrie alimentară. Am avut ocazia astfel să particip la cursuri de profil la Colegiul de Agricultură și Științele Vieții de la Cornell, la diverse activități extra curriculare, într-un mediu multicultural, cu participanți la program din toată lumea. Programul s-a încheiat cu un stagiu de practică de șase săptămâni la Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite.

La întoarcerea în țară, am fost numită director executiv al Comisiei de Gradare a Semințelor de Consum, continuându-mi în același timp și activitatea la ANAMOB. Am participat la elaborarea ghidurilor de bune practici și HACCP în domeniul morărit-panificație și, în special, cel pentru depozitarea semințelor de consum. Am preluat secretariatul tehnic la Comitetul tehnic CT 180 al ASRO pe domeniul „Semințe de consum”, continuând activitatea de actualizare a standardelor pe acest domeniu.

În epoca proiectelor POS DRU și ANAMOB a derulat un astfel de proiect de formare profesională, în care m-am implicat în coordonarea programelor de formare pentru ocupația Tehnician analize pentru industria alimentară, în gestionarea financiară a proiectului și managementul resurselor umane.

Au urmat proiectele Orizont în care ANAMOB este partener pe domeniul de mare interes actual la nivel european și anume digitalizarea agriculturii și spațiile de date. Cu această ocazie am redescoperit (dacă mai era nevoie) cât este de importantă relaționarea, atât interumană, cât și organizațională. Trăim într-o lume interconectată în care noile tehnologii digitale pot contribui din plin la luarea deciziilor, asigurarea sustenabilității, folosirea în comun a resurselor.

3. Ce v-a motivat și inspirat să lucrați în această ramură a industriei alimentare?

Curiozitatea și o dorință nativă și dobândită totodată datorită colectivelor de specialiști cu care am colaborat și colaborez de a învăța și de a încerca mereu lucruri noi cu provocările inerente. Este un domeniu frumos și deosebit, în care se lucrează cu oameni pentru hrana oamenilor. Ce am observat în toată activitatea mea este că structura de bază a acestui domeniu a rămas neschimbată, dar pe această osatură se grefează în permanență tehnologii, ingrediente și informații noi. Este asemeni unui organism viu în continuă evoluție cu care noi, ca specialiști, trebuie să ținem pasul. Nu ne permitem și nu avem timp să ne plictisim.

4. Care sunt realizările profesionale cele mai mari?

Organizațiile în care lucrez. Prin întreaga mea activitate profesională, am contribuit la crearea și creșterea lor, fac parte din evoluția lor și mă identific cu ele.

5. Care credeți că sunt provocările acestei meserii?

Prima și cea mai importantă este adaptabilitatea la condițiile de mediu aflate în continuă schimbare. Mă refer aici, atât la mediul tehnologic – materii prime cu caracteristici de calitate variabile, în funcție de anul de recoltă, ingrediente nou apărute sau care dispar din piață, cerințe noi privind siguranța alimentelor, cerințe pentru sănătatea consumatorilor, cât și la mediul de afaceri care la ora actuală este extrem de competitiv și condițiile legislative nepredictibile. Această meserie nu poate fi ruptă din contextul general în care își desfășoară activitatea unitatea de producție.

Consider că niciun moment, un inginer tehnolog nu trebuie să uite că fabrică hrană destinată oamenilor, trebuie să fie sigură, să răspunsă cerințelor lor și să le placă.

6. Care credeți că sunt cele mai importante trenduri ale sectorului de panificației și patiserie în România?

Românii sunt cunoscuți ca mari consumatori de pâine și produse de patiserie. Dacă la începutul carierei mele erau puține sortimente de pâine pe piață și predomina franzela din făină 680, în momentul de față există o explozie de sortimente de pâine, din amestecuri de făinuri, semințe, cu maia naturală etc. Consumatorii sunt din ce în ce mai pretențioși, în sensul bun, pentru că vor sortimente cât mai naturale și lipsite de aditivi, care să aibă, nu doar aport caloric, ci să le și aducă beneficii pentru sănătate.

De asemenea, un segment important din piață îl dețin produsele tradiționale de panificație care au căpătat aplomb în ultimii ani și sunt pe un trend ascendent.

Din păcate pentru o bună parte din piața românească, prețul produselor a fost și este în continuare criteriul decisiv pentru achiziție, ceea ce constituie un „corset” pentru inovația în domeniu. Nimeni nu inovează doar de dragul inovației, produsul mai trebuie să aibă și piață de desfacere, ceea ce constituie de cele mai multe ori o frână în dezvoltarea de produse noi pe o piață unde există o concurență acerbă.

În ceea ce privește produsele de patiserie, consumatorul român deja este aliniat la tendințele europene și este familiarizat cu produsele specifice diferitelor țări din Europa. Și aici se manifestă tendința de întoarcere la produse cât mai naturale, tradiționale care amintesc de gusturile copilăriei sau care răspund cerințelor consumatorilor în ce privește nutriția și sănătatea.

În esență, cred că un produs de pâine sau patiserie are o poveste și cu cât își va spune mai bine povestea, cu atât are șanse mai mari în piață.

7. Cum vedeți evoluția industriei panificației – în trecut, acum, viitor?

Oamenii consumă produse pe bază de cereale din cele mai vechi timpuri. În esență metoda de fabricație nu s-a schimbat, tot frământare, fermentare, modelare, dospire și coacere trebuie să faci pentru a obține pâine. Procesul doar s-a industrializat, au apărut utilaje din ce în ce mai performante, materii prime standardizate, ingrediente noi. Oamenii vor consuma pâine cât va exista omenirea. Produsele pe bază de cereale stau la baza piramidei nutriționale și nu este indicat să fie eliminate din dietă, cu condiția să răspundă cerințelor nutriționale ale consumatorului modern, care de cele mai multe ori suferă de sedentarism. Deci se va menține tendința spre produse de panificație și patiserie sănătoase, realizate prin metode și după rețete tradiționale, care vor coexista în continuare cu produse de masă destinate oricărui buzunar.

8. Care este mesajul dvs. pentru profesioniștii din domeniu?

Să aibă imaginație, entuziasm și să-și facă meseria cu plăcere. Și să nu uite să învețe ceva în fiecare zi.