Citiți articolul anterior AICI.
Indienii Klickitat de pe coasta Pacificului au o reţetă de preparare specifică: îndepărtează mai întâi coaja și transformă cotiledoanele în faină prin măcinare, făină care se aduce într-o groapă căptușită în prealabil cu ace de pin; peste aceasta se toarnă apa fierbinte, îndepărtându-se astfel taninurile și obţinându-se o pastă care, după frământare, poate fi modelată și coaptă în pâini plate. În Japonia ghindele provenite de la specia de stejar Quercus dentata sunt prăjite și utilizate pentru prepararea cafelei, ghindele care se pretează cel mai bine în produsele de panificaţie sunt cele provenite de la specia de stejar Quercus macrocarpa. La ora actuală ghindele se regăsesc în dieta umană doar în culturile amerindienilor și a coreenilor. În Coreea se comercializează produsele numite dotorimuk, jeleu din ghinde, și dotori gooksoo, paste din ghinde.
Specia Quercus este cunoscută sub denumirea populară de stejar, face parte din Ordinul Fagales, Familia Fagaceae. În ţara noastră, ocupă astăzi circa 130.000 ha din totalul suprafeţei păduroase. Hesiod, un autor antic, considera că: „Atâta vreme cât pământul poartă hrană din belșug, iar stejarii ghinde, oamenii nu vor muri de foame”. Copacii bine dezvoltaţi de stejar pot produce anual între 700-1000 kg de ghindă. Ghindele au proprietăţi antiinflamatoare, mineralizante, antianemice, antirahitice, antitumorale, antioxidante, diuretice, energizante și favorizează secreţia de insulină. Ele sunt recomandate în tratarea gastritei, ulcerului, enteritei, anemiei, tulburărilor psihice, oboselii, extenuării psihice, surmenajului și durerilor de cap. Cercetările recente clasează ghinda, ca fiind valoroasă pentru tratarea Alzheimer-ului.
(continuăm)
• Text •
Conf. Univ. ec.dr.ing. Adriana DABIJA
Facultatea de Inginerie Alimentară
Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Republicarea conținutului website-ului www.brutarul.ro este permisă în limita de 400 de caractere, cu precizarea sursei și inserarea unui link spre www.brutarul.ro.