O formă flexibilă, dar strict reglementată
Munca zilierilor este reglementată de Legea nr. 52/2011, care definește zilierul ca o persoană fizică, română sau străină, ce prestează activități necalificate, ocazionale, în baza unui acord verbal, fără contract individual de muncă. Vârsta minimă pentru a lucra este de 16 ani, iar minorii între 15 și 16 ani pot lucra doar cu acordul scris al părinților. Programul de lucru variază între 8 și 12 ore/zi pentru adulți și maximum 6 ore/zi pentru minori.
Legea limitează colaborarea dintre părți pentru a evita abuzurile: un zilier nu poate lucra mai mult de 90 de zile/an la același beneficiar și nu poate presta activități mai mult de 120 de zile/an în total. În agricultură, silvicultură, viticultură sau piscicultură, perioada maximă urcă la 180 de zile/an.
În plus, dacă aceeași persoană lucrează mai mult de 25 de zile consecutiv pentru același beneficiar, acesta este obligat să îi încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată.
Domenii permise și interdicții clare
Zilierii pot fi utilizați doar în domenii expres prevăzute de lege: agricultură, silvicultură, pescuit, HoReCa (hoteluri, restaurante, catering), organizare de târguri și expoziții, publicitate, cercetare de piață, activități sportive și recreative, grădini botanice, zoologice și rezervații naturale. Folosirea zilierilor în afara acestor domenii — de exemplu, pe șantiere de construcții care nu sunt încadrate ca activități ocazionale — se sancționează cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, plus interdicția de a mai utiliza zilieri.
Registrul electronic – noua formă de control
Cea mai semnificativă schimbare din ultimii ani este digitalizarea completă a evidenței. Timpul în care zilierii erau notați pe hârtie a trecut. În prezent, fiecare beneficiar trebuie să folosească Registrul electronic al zilierilor, gestionat prin aplicația „Inspecția Muncii” sau platforma ITM. Fiecare zilier trebuie înregistrat înainte de începerea activității, zilnic pentru majoritatea domeniilor și lunar doar în agricultură sau prin agenții de intermediere.
Neînființarea, necompletarea sau netransmiterea registrului electronic se sancționează cu amenzi între 6.000 și 10.000 de lei. Sistemul digital oferă transparență, dar impune și o monitorizare atentă, fiind considerat de mulți angajatori o formă de „Big Brother” administrativ.
Regimul fiscal 2025: costuri mai mari, dar reguli clare
Creșterea salariului minim a dus la majorarea tarifului minim orar al zilierilor: 24,49 lei/oră, proporțional cu salariul brut de 4.050 lei. Remunerația zilierilor este impozitată conform legislației fiscale în vigoare:
- Contribuția de asigurări sociale (CAS) – 25%, datorată de beneficiar la bugetul public de pensii;
- Impozit pe venit – 10%, aplicat la remunerația brută diminuată cu CAS.
Spre deosebire de salariații obișnuiți, pentru zilieri nu se datorează CASS (10%) și CAM (2,25%), ceea ce reduce ușor costul total pentru angajatori.
Exemplu practic: Pentru o remunerație brută de 1.000 lei, se rețin CAS (250 lei) și impozit – 75 lei (10% din 750 lei, baza impozabilă), rezultțnd un venit net de 675 lei. Aceste sume sunt declarate de beneficiar prin Declarația 112, până la data de 25 a lunii următoare. Microîntreprinderile cu maximum trei salariați pot depune declarația trimestrial.
Protecție limitată pentru lucrători
Deși plata CAS-ului le conferă zilierilor calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, aceștia nu beneficiază automat de asigurare medicală. Pentru a avea acces la servicii medicale, se pot asigura opțional prin Declarația unică, plătind CASS pentru o bază egală cu șase salarii minime brute (2.430 lei în 2025).
Un aspect critic rămâne lipsa asigurării pentru accidente de muncă: dacă zilierul este rănit în timpul activității, toate cheltuielile medicale și de recuperare cad în sarcina beneficiarului.
Sancțiuni drastice pentru neconformitate
Inspectorii de muncă au intensificat controalele asupra beneficiarilor care folosesc zilieri. Cele mai frecvente abateri sunt: neînființarea registrului electronic (amendă de 6.000 lei), plata sub nivelul minim orar (amendă de 10.000 lei), utilizarea în domenii nepermise (amendă de între 10.000 și 20.000 lei), depășirea duratei maxime legale (amendă de 6.000 lei) și neimpozitarea corectă (amendă de 20.000 lei, plus interdicția definitivă de a mai folosi zilieri).
Avantaje și riscuri
Dincolo de birocrație, forma de muncă prin zilieri rămâne atractivă pentru activități sezoniere. Principalele avantaje sunt flexibilitatea, reducerea costurilor administrative și economia la contribuțiile CASS și CAM. În schimb, riscurile nu sunt deloc neglijabile: limitarea perioadelor de colaborare, domeniile restrânse de aplicare, monitorizarea digitală permanentă și absența protecției medicale complete.
Concluzie
În 2025, statutul zilierului rămâne o opțiune legală și utilă pentru activități temporare, dar doar în condițiile unei discipline administrative stricte. Evidența electronică, declararea fiscală la timp și respectarea limitărilor legale devin esențiale. Pentru angajatori, formula „zilier” continuă să fie o soluție de flexibilitate și eficiență, însă doar atâta timp cât este folosită cu rigoare și conformitate. În caz contrar, costurile fiscale și amenzile pot transforma avantajul într-o povară scumpă.
Text: Oana LUCA – Consultant fiscal