Copil fiind în vacanțele dinaintea sărbătorilor la bunicii țărani, îmi vin în minte mesele de post, pline de legume, poame, dar, ca tuturor copiilor, și dulciurile. Bunicii, ca și mie de altfel, îi plăcea mult halvaua, mai ales cea cu cacao. Bunica o tăia cubulețe pe farfurie și ne-o servea cu pită de casă rumenă și moale. Era bună de cină, în serile de post, și o găseam oricând, în tot timpul anului. Pe atunci nu știam prea multe despre halva, iar etichetele erau destul de laconice și sărace în explicații, azi știu mult mai multe despre acest dulce delicios, iar ambalajele conțin toate informațiile importante pentru consumator.
Halvaua este o specialitate dulce ce își are originile în Asia Centrală, mai precis în India și Iran. De aici devine rapid populară în Orientul Mijlociu și în Europa.
Ingredientele diferă de la o țară la alta, însă baza este obligatoriu alcătuită dintr-un mus de semințe, ulei vegetal, zahăr sau miere. Acestor ingrediente de bază li se adaugă în mod tradițional arome de vanilie, rom sau cacao, migdale, nuci sau fistic. Astfel, halvaua devine fină și aromată, numai bună pentru a fi savurată. Datorită necesității de a-i păstra calitățile gustative și savoarea timp mai îndelungat la raft, în producția industrială a halvalei se utilizează zahăr sau sirop de glucoză în loc de miere, iar aromele sunt artificiale, cum este de exemplu etilvanilina. Potrivit zonei de proveniență, halvaua poate fi produsă de asemenea din griș, ulei, făină și zahăr, produsul apare ușor gelatinos, mai legat, fiind popular în anumite zone ale Turciei. O altă rețetă este cea obținută din Tahini, pastă de susan utilizată ca bază în multe rețete în țările arabe și mediteraneene sau unt de semințe de floarea soarelui sau nuci, dar există țări ce utilizează și alte ingrediente, precum fasole sau linte, dar și morcovi, bostani sau dovleci sau pur și simplu cartofi, iar bucătăria cea mai versatilă din acest punct de vedere este cea indiană. La noi, ca și în restul părții răsăritene a Europei, halvaua este fabricată pe bază de semințe de floarea soarelui. Iar dacă ne gândim că halvaua a apărut în Imperiul Persan acum câteva mii de ani, trebuie să ne gândim și că traversând timpul în lung și în lat, halvaua s-a mai modernizat și ea îmbunătățind rețetele de bază, clasice, cu ingrediente ce îi conferă un plus de beneficii. Dar să vedem mai întâi ce conține halvaua, astfel încât să fie considerată un produs destul de sănătos și sigur pentru alimentație:
• tiamină sau vitamina B1;
• niacină sau vitamina B3;
• piridoxină sau vitamina B6;
• acid folic;
• vitamina C;
• vitamina A;
• vitamina B12;
• vitamina B2.
De asemenea, datorită valorii sale nutritive și a compușilor minerali, acest aliment se digeră ușor, conținând mai mult de 29% grăsimi vegetale, aminoacizi și proteine – elemente importante pentru construirea oaselor și mușchilor. Acest desert conține minerale și grăsimi naturale care stimulează funcțiile corpului. Are și un conținut ridicat de fibre, ajutând astfel digestia, este benefică în oxidarea corpului, conferind pielii strălucire și sănătate.
În halvaua pe baza semințelor de floarea soarelui sunt concentrate multe vitamine din grupa B. Dintre cele mai importante ar trebui să amintim riboflavina, acidul pantotenic, tiamina, piridoxina, acidul folic, substanțe necesare pentru funcționarea sistemului nervos central și periferic. Consumată în stări de anxietate, panică sau insomnie, poate face adevărate minuni, dar poate îmbunătăți și aspectul și sănătatea părului și unghiilor.
Ultimele studii în domeniu au relevat rolul halvalei în prevenția cancerelor glandelor mamare, a celui esofagian și a ovarelor. Datorită acizilor linoleici, halvaua joacă încă un rol, acela de a îndepărta colesterolul rău din sânge, prevenind ateroscleroza. Adaosul de cacao sau ciocolată halvalei duce la eradicarea oboselii cronice și la îmbunătățirea stării de spirit, în timp ce fructele confiate precum stafidele, aronia, merișor, îi conferă o savoare aparte și ajută la echilibrarea organismului. Bunica nu a avut șansa de a găsi toate aceste sortimente, dar dacă le-ar fi găsit, cu siguranță că s-ar fi bucurat la fel de tare ca noi, copiii, și le-ar fi inclus în ritualul ei.
La final, vă împărtășesc o rețetă de halva făcută în casă, pe care o puteți încerca, deși în comerț găsim multe sortimente foarte bune pentru toate gusturile, însă, dacă aveți nevoie să înlocuiți zahărul din motive de sănătate sau de siluetă, o puteți face preparând această halva:
• 300 g semințe de floarea soarelui sau caju, migdale, fistic etc.
• 150 g unt cu 80% grăsime sau un mix cu unt de cocos și unt de cacao
• 150 g zahăr pudră sau înlocuitor
• 1 linguriță extract de vanilie sau rom, cafea etc.
Se călesc semințele într-o tigaie, fără ulei, fără a le arde, până se rumenesc frumos. Se macină într-o râșniță, apoi se răstoarnă într-un castron peste care punem zahărul sau înlocuitorul și arome la alegere. Untul se topește pe abur, se răstoarnă peste compoziție.
Se amestecă bine, compoziția trebuie să fie ușor de modelat cu mâna, nu uscată, la nevoie mai adăugăm unt. Într-o tavă sau vas Jena punem folie alimentară, apoi răsturnăm compoziția omogenizată, modelând-o prin apăsare cu palmele. Când am așezat riguros compoziția, punem peste ea o altă bucată de folie și o dăm la frigider până a doua zi. A doua zi, constatăm că această compoziție s-a întărit deja și poate fi porționată. (continuare în numărul următor).
Text și imagini: Daniela CINEZEANU, Boromir Sibiu Publicity