Istoria cofetarilor români și a primilor ciocolatieri din țara noastră (2)

Mai există cineva să nu fi auzit de ciocolata Dubai? Personal, eu o consider o „găselniță” pe marginea căreia s-a inventat o legendă înduioșătoare cu iz de telenovelă, în care o gravidă din Dubai, de unde altundeva, s-a apucat pofticioasă în miez de noapte să recreeze chipurile desertul cu kataif pe care i-l dădea mama ei în copilărie, dar a ieșit ceva cu care a înnebunit lumea!

Rețeta este simplă, are în compoziție fidea fină prăjită în unt ( kataif ) care se amestecă cu pastă de fistic, două lingurițe de tahini (pastă de susan), totul învelit într-un strat de ciocolată cu lapte. Argumentul desertului considerat nemaipomenit de delicios este umplutura crocantă, trăsătură nu tocmai inedită, aș spune, câtă vreme există branduri cunoscute de ciocolată cu umplutură crocantă de cereale, alune, nuci sau napolitană. Iar dacă untul și fideaua fină sunt produse accesibile oricui, pasta de fistic fără alte adaosuri ce îi diminuează aroma sau consistența, este destul de costisitoare. Apoi tahini, pasta de susan, este de asemenea destul de scumpă în comerț, fiind un produs cu care noi nu suntem foarte familiari, ce provine din bucătăria orientală, libaneză mai precis, unde sosul tahini se încorporează în rețetele tipice precum humusul sau în pasta de vinete numită Baba-Ganoush, ca dressing la salate, sau ca agent de îngroșare în diverse preparate dulci, deși curios, el nu este dulce, ci, mai degrabă, ușor amărui. Mult mai simplu și mai puțin costisitor este să fie preparat în casă acest tahini, rețeta fiind simplă, semințele de susan se rumenesc ușor în tigaie, fără a se arde, apoi se macină pentru a obține o pudră fină. Pudra obținută se mixează cu ulei și puțină sare (ulei punem în funcție de consistența dorită) și gata sosul tahini!

Acum problema nu este că ne apucăm să facem ciocolată Dubai și noi, de curiozitate, că oricum, s-a apucat toată lumea pe toate meridianele globului și nu doar cofetari sau ciocolatieri, dar și actori, muzicieni, jurnaliști, mecanici și croitorese, absolut toate categoriile profesionale, cel puțin asta reiese din postările de pe Tik-Tok, Instagram și Facebook, dar și de pe la posturile de știri mai frivole. Iată cât de mult contează reclama unui produs care, firește, nu a apărut în bucătăria doamnei gravide, cum de altfel nici reclama nu este una spontană, postată gratuit pe rețelele de socializare, nu de alta, dar noi suntem români pățiți, nu putem cădea așa ușor pe panta naivității! Reiese că doamna în cauză este tocmai fondatoarea unei ciocolaterii egiptene, „Fix Chocolate”, pe care o deține împreună cu soțul din 2021 și unde, până la apariția ciocolatei Dubai, producea multe alte sortimente cu umpluturi orientale inedite – nu la fel de populare, însă. Iar ciocolata Dubai nu este, desigur, rodul unei întâmplări, chiar dacă povestea este frumoasă și originală în felul ei.

În ceea ce privește produsul, trebuie să mărturisesc că aspectul ciocolatei originale m-a dezamăgit, așa zisa umplutură crocantă, excesivă, are tendința de a curge în mod neplăcut sub stratul subțire de ciocolată. Este oare genul de ciocolată anume gândit să nu poată fi porționată spre a fi consumată în cantitate mai mare? Sau rețeta mai trebuie perfecționată? Un fapt este cert, în toate postările și filmulețele care laudă gustul nemaipomenit al acestui desert, aspectul produsului îmi taie pofta de ciocolată!

Din punctul meu de vedere, vedeta acestei ciocolate este crema de fistic, de altfel, fideaua prăjită și susanul nu mi se par chiar delicatese, cu toate acestea, prețul acestei ciocolate dovedește contrariul, chiar dacă găsim în magazine ciocolată cu pastă de fistic produsă în țări cu tradiție precum Italia, Elveția, Austria, sub formă de tablete, bomboane sau creme tartinabile de o calitate excelentă, la prețuri accesibile. Există chiar și la noi în țară ciocolaterii unde se produce ciocolată artizanală cu fistic, dar și cu alte ingrediente, care câștigă prin gust și aspect în fața celei de Dubai, totuși, chiar dacă preferințele culinare actuale par să se supună modei, doamnele de pe întreg mapamondul fiind supuse de asemenea supliciului dietelor sănătoase, și mai ales hipocalorice, așadar, trebuie avertizate că această ciocolată este o bombă calorică, îndemnându-le să prefere ciocolata dark cu procent mare de cacao celei cu lapte, poate avea și cremă de fistic, căci în porții mai mici poate fi tolerată din când în când. Moda ciocolatei Dubai va trece sau va fi înlocuită de alta, transformând-o într-un dulce obișnuit, într-o banală ciocolată cu umplutură. Ceea ce trebuie să deducă din această poveste cofetarii și ciocolatierii români este faptul că un produs inedit, chiar și mediocru, aduce notorietate producătorului, cu condiția să beneficieze de reclama potrivită, măcar pentru un timp, suficient cât să îi scoată afacerea din anonimat. O afacere este încununată de succes atunci când fiecare își face treaba pentru care a fost dotat și pregătit, este frumos să ne imaginăm că rețeta ciocolatei în cauză este un accident fericit al unei femei gravide, dar să credem că aceeași femeie a avut inspirația să facă o reclamă asiduă și extraordinar de eficientă în timp ce mesteca în fideaua pusă la prăjit, e puțin prea mult, chiar și pentru orgoliul nostru de români pricepuți la toate! (continuare în numărul următor)

Brutarul Cofetarul – Gastromedia – GastroPan – PanGastRo