Redacția revistei Brutarul-Cofetarul a fost prezentă la Adunarea Generală ROMPAN, la data de 6 aprilie 2023, unde producătorii, procesatorii, administratorii ai peste 90 de societăți s-au adunat la Sinaia unde s-a discutat împreună cu Ministerul Agriculturii, ANPC, ANSVSA activitatea sectoarelor de panificație și morărit pentru anul 2022 și actualele probleme, raportul anului 2022, bugetul alocat, granturile și fondurile oferite, dar și programul de activități pentru anul 2023, Bugetul de venituri și cheltuieli, raportul cenzorului și numărul de membri noi primiți și excluși din asociație. La această întâlnire s-au reunit cei mai importanți oameni precum Aurel Popescu – președinte ROMPAN, Găman Ion – Secretar de Stat, dr. Dănuț Păle – Vicepreședinte ANSVSA, Paul Silviu Anghel – Director General ANPC, Georgian Pop – Președinte ANRSPS, Sorin Minea – Președinte ROMALIMENTA și Dragoș Frumosu – Președinte SINDALIMENTA. Chiar dacă Petre Daea, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu a putut fi prezent din motive profesionale în data de 6 aprilie, el s-a întâlnit cu reprezentații asociației cu o seară înainte de a discuta cele mai importante aspecte care au fost precizate în cadrul Adunării Generale.
Adunarea Generală ROMPAN este un eveniment anual unde se întâlnesc membrii asociației cu cele mai importante autorități având ocazia de a afla informații și opinii, de a purta discuții privind problemele actuale și viitoare din acest sector al industriei alimentare.
206 de membri în cadrul ROMPAN
Întâlnirea a fost deschisă oficial de președintele ROMPAN prezentând Consiliul Director al ROMPAN și capacitățile de producție al membrilor ROMPAN. Din cei 206 de membrii, există 87 membri în sectorul panificației (cu 55% din întreaga cantitate produsă), 75 de membri în sectorul morăritului (cu 70% din întreaga cantitate produsă), 18 membri în sectorul biscuiților și napolitanelor (cu 60% din întreaga cantitate produsă), 5 membri în industria pastelor (cu 75% din întreaga cantitate produsă) și 21 de membri în sectorul depozitarea cerealelor (cu 30% din întreaga cantitate produsă).
Pentru anul 2022, cifra de afaceri pentru sectorul de panificație, patiserie, simigerie a fost 1,8 miliarde euro cu 45.500 salariați și 8.732 firme, iar pentru sectorul de morărit, cifra de afaceri a fost relativ mai mică (700 milioane euro) cu 4.500 salariați și 963 firme. Capacitățile de producție raportate la începutul anului 2023 au fost următoarele: 12.000 tone/zi făină de grâu și porumb, 10.000 tone/zi pâine și produse de panificație, 500 tone/zi paste făinoase și 500 tone/zi biscuiți.
În industria morăritului, 67% din capacități sunt modernizate comparativ cu industria panificației, patiseriei (72%), biscuiților (100%) și pastelor făinoase (100%). Modernizarea a fost realizată prin programe sau schemele de ajutor de stat sau efort propriu de peste 2 miliarde de euro. Conform datelor statistice și conform studiilor diverse efectuate, producțiile realizate pe ramuri pentru anul 2022 au fost de 1.440.000 tone de pâine și produse de patiserie, respectiv, 1.250.000 tone de făină. Gradul de utilizare a capacităților de producție este de 55% pentru industria morăritului și 58% pentru industria panificației.
Obiectivul principal al anului 2023 este accesarea fondurilor pentru compensarea pierderilor și pentru investiții în cadrul unităților din sectorul panificației și morăritului. Pierderile anului precedent au fost din cauza pandemiei (nerecuperate nici până în prezent), creșterea prețurilor la energie, combustibil și materii prime și consecințele războiului dintre Ucraina și Rusia, mai exact intrarea în piața românească a grâului/făinii, bulversarea prețurilor și influențarea balanței grâului.
Privind consumul, importurile și exporturile în țara noastră, producția de grâu a fost de 9.200.000 tone, din care 1.650.000 tone sunt folosite pentru producție, exportul reprezintă 4.500.000 tone, iar totalul consum a fost de 8.500.000 tone luând în calcul importul din Ucraina de aproximativ 830.000 tone. Aceste date dau de înțeles că la data de 1 iulie 2023, se intră la noua recoltă cu aproximativ 2.000.000 tone de grâu, cantitate care nu a existat din anul 1989.
Proiecte cu instituțiile statului
De 32 ani, ROMPAN reprezintă interesele industriei morăritului, panificației și patiseriei prin diverse metode, colaborând cu cele mai importante instituții și autorități ale statului. Cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cea mai importantă colaborare a constat în OUG nr. 61/6 mai 2022 – capital de lucru care privește unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile cu bugetul de 300 milioane euro. Au beneficiat destul de mult și membrii ROMPAN, dar în momentul de față, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri între 5.000 și 33.350 euro, valoarea grantului este de 5.000 euro care poate fi 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma de 120.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri mai mare de 33.351 euro, valoarea grantului a fost de maxim 15% din cifra de afaceri și nu a putut depăși suma de 120.000 euro.
O altă ordonanță importantă a constat în OUG 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Este pentru prima dată când industria morăritului a beneficiat o asemenea schemă de ajutor. Deoarece stocurile de morărit au fost mici în pragul iernii, s-a discutat la conducerea MADR și s-a obținut această schemă de a plăti 35 euro/tonă de grâu pentru grâul achiziționat între 1 august-30 noiembrie 2022. Au fost plătite în luna ianuarie 2023 aproximativ 10 milioane de euro pentru industria morăritului. Din păcate, până la noua recoltă, nu se pot prelungi prevederile acestei ordonanțe, deși bani au rămas necheltuiți, aproximativ 150 milioane de euro, iar ordonanța se află la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților votând prelungirea schemei de ajutor și pentru anul 2023.
În Programul Național Strategic 2023-2027, bugetul a fost aprobat având o componentă de 15.8 miliarde de euro din care pilonul 2 reprezintă 2.19 miliarde euro și pentru depozitare și procesare există un plafon de 375.2 milioane de euro.
Cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), cel mai mare program îl reprezintă măsura 4.1.1 în care industria alimentară nu obținea punctaje eligibile, și atunci s-a mers la minister, pentru a cere un program pentru industria alimentară. S-a alocat un buget de 238 milioane euro prin măsura 4.1.1 bis prin care s-a constatat că grilele de evaluare nu erau într-un context cu realitate. Grilele s-au modificat astfel încât industria alimentară să beneficieze de aceste fonduri – 178 milioane de euro și între 50.000-500.000 euro/companie în limita a cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019. Au fost depuse proiecte în număr de 1906 din care 458 pentru industria alimentară, mai exact 177 proiecte cu codurile CAEN 1061 și 1071 în valoare de 128.723.397 euro. În momentul de față, este în faza de contractare și implementare a proiectelor care trebuie să se facă în anul acesta.
Tot cu MIPE, s-a lucrat pe ordonanța OUG 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice. În urma intervenției ROMPAN, din programul POIM total a fost creată o schemă de ajutor de 200 milioane de euro prin care să fie finanțate exclusiv firme din industria alimentară.
Foarte importantă a fost activitatea privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru care au fost realizate multe întâlniri cu autoritățile statului.
Unul dintre cele mai importante acte normative cu privire la plafonarea prețurilor la energie reprezintă Legea nr. 357/2022 de aprobare a ordonanței OUG 27/2022 care prelungește termenul de plafonare a prețurilor până la 31 martie 2025. Trebuie precizat faptul că este pentru prima data când industria alimentară a fost nominalizată în toate actele normative care beneficiază de mai multe scheme de ajutor deoarece până acum era încadrată la alte industrii.
Au fost discutate și probleme legislative specifice sectorului de panificație – o mare importanță reprezentând programul Cornul școlar și alimentația în școli prin care s-a reușit creșterea prețului la corn de la 0.57 la 0.65 lei/corn. O altă problemă legislativă este ordonanța OUG 140/2022 – Licența industrială unică – conform căreia toate firmele trebuie să obțină o autorizare nouă. S-a pus întrebarea că, după obținerea acestei licențe, ce se va întâmpla cu înregistrarea sanitar-veterinară ANSVSA, iar vicepreședintele ANSVSA a răspuns pozitiv, că “totul depinde de digitalizarea României, atâta timp cât încă nu funcționează autoritatea de digitalizare a României pentru a scoate acea clauză, din partea ANSVSA, sprijinul este acordat la maxim și cu pași mărunți se va întâmpla”.
Cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), sunt proiecte privind etichetarea produselor care conțin specii de orice insecte autorizate, etichetarea NutriScore pentru care se acceptă comercializarea stocurilor pentru produsele alimentare care prezintă suplimentar etichetare nutrițională NutriScore până la 01.05.2023. S-a discutat și Ordinul 201/2022 privind furnizarea de informații nutriționale la comercializarea produselor alimentare, dar care nu se referă la produsele din sectorul de morărit și panificație. Unul dintre cele mai importante proiecte îl reprezintă interzicerea utilizării sării iodate la produsele de panificație, dar există alte proiecte care intenționează să propună legea adăugării fierului în făină. Un alt proiect important, atât pentru ANPC, cât și pentru ANSVSA, îl reprezintă legea privind risipa alimentară, mai exact Legea nr. 217/2016 care presupune redistribuirea alimentelor, utilizarea alimentelor pentru hrana animalelor.
Privind proiectele cu Autoritatea Național Sanitar-Veterinară și Siguranța Alimentară (ANSVSA), s-a pus întrebarea cine plătește analizele efectuale ale grâului venit din Ucraina, punându-se un accent destul de mare pe calitatea produselor din import.
Reducerea risipei alimentare – proiect important al ROMPAN
O prezentare importantă în cadrul Adunării Generale a reprezentat proiectul de reducere a risipei alimentare în produsele făinoase denumit STOP WASTE TO VET. Acest proiect este condus de ROMPAN în parteneriat cu 2 universități din România (Timișoara, Cluj-Napoca) și 2 universități din străinătate (Italia, Estonia). Are ca principal scop reducerea risipei alimentare în etapa de procesare la care se adaugă deșeurile generate în timpul procesului tehnologic și în etapa de depozitare/comercializare către consumatorul final. La nivel global, 12 miliarde de pâini sunt irosite anual, adică 630 de milioane de felii zilnic.
Noi suntem concurenți, dar instituțiile statului nu sunt concurente
A venit momentul în care producătorii s-au făcut auziți relatând despre problemele birocrației din România unde se depun cereri peste cereri, însă fără răspuns sau fără primirea banilor pentru modernizarea unităților existând riscul să intre în faliment dacă nu primesc banii necesari la timp pentru utilajele noi modernizate. O altă voce și-a exprimat părerea că asociațiile și patronatele de profil nu ar trebui să realizeze treaba autorităților de stat pentru controlul calității materiei prime din import, dar și faptul că toate autoritățile ar trebuie să lucreze în echipă pentru ca lucrurile să se desfășoare corespunzător. Le pare rău faptul că, în România se încearcă să se obțină și modifice legi peste legi pentru „a avea grijă de muncitori”, iar muncitorii români pleacă în străinătate pentru a lucra fără contracte de muncă. Nu se poate ști ce se intră și iese din România, tocmai de aceea Bulgaria a primit mai mulți bani de la Uniunea Europeană, pentru că la intrare, s-a declarat că marfa se transportă în Bulgaria. Nu s-a urmărit unde s-a dus, iar unii dintre producători i-a ajutat și au preluat marfa, iar ce a trebuit să ajungă în Bulgaria, a rămas la noi. Faptul că instituțiile statului nu fac front comun, totul se oprește pe undeva și nu se știe pe unde. Un alt producător a precizat că ar trebui să se ofere scheme de ajutor și pentru IMM-uri mari, nu doar pentru cele mici și mijlocii, la care s-a răspuns pozitiv că se va lua în calcul și cererile IMM-urilor mari.
Prin această cale, dorim să mulțumim pentru invitație și dorim succese și împliniri pentru ROMPAN și membrii asociației!
Text: ing. Popa Claudia