1. Beneficiarii activităților prestate de zilieri
Potrivit legii, pot fi beneficiari ai activităților prestate de zilieri unitățile administrativ-teritoriale, persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.
2. Activitățile ce pot fi prestate de zilieri
Zilierii pot presta doar activități cu caracter ocazional, respectiv activităţile care se desfăşoară în mod întâmplător, sporadic sau accidental, care nu au caracter permanent.
Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în domeniile strict și limitativ prevăzute de lege, printre care amintim cu titlu de exemplu: agricultură, silvicultură, activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, activităţi de întreţinere peisagistică, restaurante, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, hoteluri şi alte facilităţi de cazare etc. Activităţile de manipulare mărfuri şi activităţile de curăţenie şi întreţinere pot fi prestate prin zilieri numai în domeniile de activitate stabilite de lege.
3. Raporturile dintre beneficiar și zilier
Raportul dintre zilier și beneficiar este un raport de muncă, raport exceptat de la încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă. Beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfășurarea unor activități în beneficiul unui terț, cu excepţia activităţilor pentru care beneficiarul are încheiate contracte de prestări servicii cu terţii, servicii în domenii pentru care pot fi utilizaţi zilieri conform legii. În ceea de privește durata activității ocazionale care poate fi exercitată de zilieri, legea stabilește o serie de limitări, cum ar fi: a) durata activității ocazionale trebuie să fie de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă; b) durata zilnică de executare a activității unui zilier nu poate depăși 12 ore; c) zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână, activitatea în timpul nopții fiind interzisă; d) niciun zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, iar o persoană nu poate presta activități în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepția anumitor domenii precum agricol, silvic, viticol, pomicol, legumicol etc., în cazul cărora perioada pentru același beneficiar sau pentru mai mulți beneficiari nu poate depăși 180 de zile pe durata unui an calendaristic; e) beneficiarul nu poate utiliza o persoană mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activitățile de tip zilier. Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare, acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.
4. Remunerația zilierului
Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă între părţi, cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi neputând fi mai mic decât valoarea pe oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Remuneraţia trebuie acordată la sfârşitul fiecărei zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii, iar dovada plăţii remuneraţiei se face prin semnătura zilierului în registrul electronic de evidenţă a zilierilor.
*Acest material prezintă cadrul legal general în materie, fără pretenții de exhaustivitate pe subiect. Ideile prezentate sunt strict informative și nu elimină necesitatea analizării prevederilor legale expuse și nici pe aceea a consultanței juridice oferite de un avocat, nefiind un substitut pentru acestea într-o speță concretă.
Text: Rubrică realizată de av. Achim-Sorin RĂZOARE – colaborator Laurenţiu, Laurenţiu & Associates