Suntem un popor obișnuit cu o bucătărie variată și bogată în același timp, aserviți aromelor și mirodeniilor pline de parfum și savoare, iar satisfacțiile meselor tipic românești sunt greu de egalat dacă din rețetar lipsește carnea. S-a încercat de-a lungul timpului înlocuirea cărnii, în special pentru posturile credincioșilor sau vegani, prin produse semipreparate din soia. Nu toate aceste produse au fost însă un succes, unele necesitau aditivi nu foarte doriți pentru a conferi produsului acel ceva prin care să poată fi identificat ca produsul cu care eram familiarizați, în special mezelurile, pe care „matricea” subordonată acelei părți din creier responsabile cu gustul, culoarea și consistența alimentelor, să o poată compara cu produsul original. Mai mult, soia este una dintre plantele care au suferit cele mai multe modificări genetice pentru a putea crește sănătoasă, pentru a putea fi prolifică și rezistentă la condițiile de mediu și sol, tot mai vitrege în ultimii ani.
Cu mândrie pot afirma că alternativa mai eligibilă vine din țara noastră, unde s-a și obținut și pus pe piață o gamă largă de produse pe bază de proteine de mazăre, așadar, fără lactoză, soia sau organisme modificate genetic. Se obțin pe bază de proteină din mazăre burgeri, mici, carne tocată, mezeluri tradiționale gen parizer, crenvurști, cârnați și salam, dar și brânzeturi, cu adaos de ulei de cocos. Produsele sunt brand românesc și au succes în țară și peste hotare, deci, merg și la export, însă, fapt deosebit de important, proteina din mazăre este o alternativă deosebit de valoroasă la hrana tradițională, punctăm deci încă o dată pentru ziua de mâine, pentru hrana viitorului, cu un exemplu pozitiv. Haideți, că se poate, putem și mai mult, însă, atunci când căutăm să dezvoltăm alternative la hrana viitorului, trebuie să pornim de la momentul zero, adică de la posibilitățile de cultivare și creștere sustenabile ale plantei. Pentru producerea unui kilogram de mazăre se consumă cu circa 90% mai puțină apă și se emite cu același procent mai puțin dioxid de carbon decât pentru a produce un kilogram de carne, de altfel, creșterea animalelor este considerată a fi, la ora actuală, una din cele mai poluante ramuri ale agriculturii. De aceea se caută soluții pentru a produce hrană cu impact zero asupra planetei, căreia i-am șubrezit sănătatea prin practicile împământenite din neștiință, pe parcursul a două mii de ani de existență. Modificându-ne treptat obiceiurile de producere și de consum, vom reuși să cunoaștem, atât beneficii personale, cât și pentru întreaga planetă. Un puternic impact personal ar fi acela că eliminând din consumul zilnic carnea, ne ferim de problemele grave de sănătate, aceasta fiind cel mai toxic aliment, animalele fiind tratate cu antibiotice și hormoni, cu diverși acceleratori de creștere. În plus, furajele și cerealele cu care sunt hrănite conțin uneori pesticide și alte substanțe chimice periculoase, ce trec în carnea animalelor. Pe lângă acești factori de risc, trebuie să ținem cont și de modul de preparare al cărnii, prăjirea în ulei sau pe grătar produc în sistemul nostru digestiv acizi biliari peste limită, care ajung în colon și irită mucoasa colonului, iar iritațiile acestea succesive produc cancerul de colon, una din cele mai grave și puțin tratabile maladii ale secolului. Pe lângă acestă maladie, consumul zilnic de carne produce boli de nutriție, obezitate, diabet sau boli cardiovasculare.
Desigur, carnea are și ea beneficiile ei, proteinele și fierul din carne cresc masa musculară și conferă imunitate organismului, dar, dacă putem opta pentru o dietă mediteraneană, care limitează consumul de carne, punând accent pe proteinele vegetale, sănătatea noastră face pași importanți înainte. Putem alege modul de preparare cel mai sănătos sau putem recurge la înlocuirea cărnii cu alte alimente bogate în proteine, fier și vitamine, fapt ce va deveni, mai devreme sau mai târziu, unul obișnuit în farfuriile noastre. Pe plan extern, interesul pentru hrana viitorului este o preocupare constantă a oamenilor de știință. Aceștia au studiat în timp și au reușit să întocmească o listă cu plante ce ar putea să ne asigure un meniu sănătos și variat până în anul 2050. Schimbările climatice cresc riscul foametei în cazul în care unele culturi nu dau roade suficiente și prețurile pieței alimentare explodează, în special la produsele de bază. De aceea, diversificarea alimentelor poate constitui o soluție pentru evitarea foamei și adaptarea la noile condiții climatice. Din mii de specii de plante ce sunt consumate de populații de secole, un număr de peste patru sute ar putea constitui un răspuns clar la ceea ce reprezintă asigurarea biodiversității plantelor comestibile. Pandanusul este unul dintre acele plante, un copac pitic, ce crește în zona de coastă a Pacificului, ale cărui frunze asigură aroma preparatelor dulci și sărate deopotrivă, iar fructele asemănătoare ananasului sunt consumate fie crude, fie gătite. Acest pomișor tolerează condițiile climatice vitrege, secetă, vânturi puternice, cu semeție. Iar exemplele pot continua, însă mai devreme sau mai curând, deoarece după cum putem constata schimbările climatice au început deja, oamenii din întreaga lume trebuie să depășească stadiul de cercetare și să pună în practică aceste strategii cu rezultate îmbucurătoare pentru a proteja și conserva viața pe Pământ, iar distrugerile datorate divergențelor și războaielor trebuie sistate. (continuare în numărul următor)
Text și imagini: Daniela CINEZEANU, Boromir Sibiu Publicity