Pentru părinți, este greu să realizeze că până mai ieri ei reprezentau cu mândrie un model de urmat pentru copil, iar azi sunt persoane „non grata”, însă da, anarhia ce se poate instala în sânul familiei se poate manifesta la toate nivelele, perturbând bunele practici ale casei, iar aici trebuie să includ și orarul meselor, regimul alimentar obișnuit, alternanța mese-odihnă-activități-stare de repaos. În această perioadă de viață ce cuprinde pubertatea care se instalează în intervalul între 12-17 ani, la nivelul organismului se produc schimbări ce pot avea drept consecință carențe vitaminice sau minerale, iar de aici pas cu pas, se pot instala boli grave, fragilitate a oaselor, boli cardiace, diabet, depresie, chiar tendințe suicidale, pe de altă parte, malnutriție sau obezitate.
Fiece adolescent are nevoie de un program riguros din care să nu excludă orele de masă,odihnă și sport, știut fiind că mișcarea este un ingredient de bază și ea, când vine vorba de sănătate, însă aici vorbim de practicarea unui sport, de performanță sau nu, dar cu siguranță, benefic sănătății, sport ce previne obezitatea, bolile asociate acesteia și care ajută la obținerea unei constituții fizice sănătoase și armonioase în același timp. Aș exclude din această categorie practicarea acelui tip de body building ce for- țează organismul să se transforme „pe repede înainte” cum se spune, ale cărui practici alimentare se axează pe un regim pe bază de proteine și uneori pe substanțe nocive ce au drept scop doar creșterea masei musculare, fără alte beneficii pentru organism. Iar dacă băieților le dau încredere mușchii frumos etalați pe sub tricoturi, fetele luptă cu foamea prin diverse metode pentru a se încadra în anumite tipare ale frumuse- ții, iar adesea, când soluțiile farmaceutice și înfometarea nu dau rezultate, tinerele ajung să devină bulimice. O fată ușor plinuță devine nesuferită printre colege sau subiect de bârfă și riscă să fie îndepărtată din rândurile lor, un băiat slăbuț și firav este candidat permanent al bullyingului. Practicarea unui sport are mai multe scopuri, dar primul și cel mai important este acela ce ține de sănătatea organismului, după care de înfrumusețarea sa, în orice caz, prin sport, organismul uman se dezvoltă treptat, încet, dar sigur, în raport direct cu factorul de creș- tere și maturizare, creșterea în înălțime, de exemplu, poate continua până la vârsta de 25 de ani, în unele cazuri, creșterea producându-se într-un ritm mai lent, alteori există pusee sau salturi de creștere, adică doi-trei ani creșterea este lentă, nesemnificativă, după care brusc se înregistrează un salt de 7-8 cm într-un singur an.
Adolescenților trebuie să li se explice că un organism sănătos înseamnă și un randament mintal mai bun, iar acestea se obțin prin adoptarea unui mod de viață echilibrat, ce include o alimentație bogată în substanțe nutritive sănătoase. Necesarul de calorii pentru un adolescent în creștere este de circa 2800 la băieți, 2200 la fete, iar pentru adolescenții ce fac sport poate fi chiar mai mult. Aceste calorii însă nu trebuie obținute din alimente tip fast-food, ci din alimente preparate sănătos cu respect pentru păstrarea vitaminelor și mineralelor prin preparare, astfel, mesele trebuie să conțină legume de culoare verde, mazăre, fasole, portocalii, morcovi, roșii gătite. Dintre fructe, fructele de pădure fiind preferate, apoi cele de sezon, condiția este să se evite sucurile de fructe, acestea conțin cantități mari de zahăr ce cresc glicemia. Produsele lactate sunt necesare, datorită aportului de calciu, se recomandă consumul de 500 ml de lapte degresat sau produse lactate cum ar fi iaurtul sau brânza slabă de vaci, care să completeze nevoia de calciu, acută în această perioadă. Carnea fiartă sau la cuptor, precum și peștele, cel mai bine fără grăsime, este sănătoasă prin aportul de proteine, iar proteine conțin și legume ca fasolea, mazărea, unele nuci și semințe. Uleiul crud, precum cel de măsline sau nuci, se poate utiliza la salate, uleiul prăjit trebuie limitat.
Untul, margarina sau untura nu sunt indicate. Cerealele integrale asigură fibrele necesare organismului pentru a digera și a asimila acești nutrienți. Pe de altă parte, dieta vegetariană și vegană sunt interzise copiilor și adolescen- ților, atunci când nu există o recomandare medicală strictă în acest sens, trecând peste popularitatea excesivă a acestui tip de dietă, medicii nutriționiști au constatat că aceste diete sunt nocive pentru copii și tineri, ducând la carențe grave și uneori foarte pregnante pe termen lung. Adulții de mai târziu au hipocalcemii, fac osteoporoze, au o constituție corporală dezechilibrată, sunt persoane irascibile, suferă de stres și manifestă tulburări de somn.
Un alt factor de risc asociat alimentației este aportul de lichide, apă. Tinerii preferă sucurile cu acid cu mult zahăr sau și mai rău, cu îndulcitori, apei. Apa plată sau filtrată este obligatorie, supele, ciorbele, laptele, vin să întregească nevoia de apă a organismului. Cafeaua și ceaiul negru este bine să fie evitate, consumul lor duc la tulburări de somn, în plus acționează ca un drog, condiționând starea de trezire și performanța. Un loc fruntaș însă în categoria lichidelor nocive pentru tineri, de fapt pentru oricine, mai nocive chiar decât băuturile alcoolice, este rezervat băuturilor așa numite „energizante”. Medicii atrag atenția că substanțele conținute de acestea produc o accelerare a bătăilor inimii, hipertensiune arterială, stare de confuzie și comă la asocierea cu alcool, probleme hepatice și risc de infarct.
Ce trebuie, așadar, să știe orice adolescent rebel sau nu, este că frumusețea stă în sănătatea sa, iar gestionarea sănătății sale stă în propria lui voință.
Text și imagini: Daniela CINEZEANU, Boromir Sibiu Publicity