Citiți articolul anterior AICI.
FĂINA DE QUINOA
Quinoa (Chenopodium quinoa Wild.) se cultivă la altitudini mari în ţări din America de Sud (Peru, Chile, Bolivia, Ecuador, Colombia şi Argentina). Quinoa este o plantă din clasa dicotiledonatelor, familia Chenopodiaceae, genul Chenopodium, specia quinoa. Speciile genului Chenopodium, aproximativ 250 sunt împărţite în două mari categorii în funcţie de morfologia periantului şi a pericarpului. Denumirea de Chenopodium quinoa Willd. cuprinde prescurtarea numelui celui care a descoperit această plantă, respectiv Carl Ludwig Willdenow (1765 – 1812).
Quinoa este o plantă erbacee anuală cu perioadă scurtă de vegetaţie, iar boabele au culoarea alb – cenuşiu – gălbui, sunt foarte sănătoase, fiind în acelaşi timp hrănitoare şi uşor de digerat. În prezent se cultivă în America de Sud, dar şi în Statele Unite ale Americii, China, Europa, Canada şi India, de la nivelul mării până la altitudini mai mari de 3800 m. În Europa, a fost adusă prima dată în Anglia, în anul 1970. Quinoa are un gust dulceag de alune şi o textură pufoasă. Boabele de quinoa au o formă sferică cu diametrul de 1,4 – 1,6 μm.
Conţinutul de proteine al boabelor de quinoa variază între 12% şi 23%, procent care depăşeşte cu mult cantitatea de proteine conţinute de alte cereale, dar este mai mic decât în seminţele de legume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a arătat că proteinele care se găsesc în quinoa au caracteristici asemănătoare cu cele din lapte. În plus, cantitatea de aminoacizi conţinuţi este de o calitate superioară celei din grâu, orz, orez sau soia. Spre deosebire de celelalte cereale sau legume, quinoa reprezintă o sursă completă de proteine, conţinând toţi cei 8 aminoacizi esenţiali: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofan şi valina. Ea nu conţine proteine glutenice ceea ce o face un ingredient potrivit pentru persoanele care suferă de boala celiacă. Boabele de quinoa conţin importante surse de componente bioactive cum sunt fenolii sau cele două flavonoide, quercitina şi kamferol-ul.
Carbohidraţii conţinuţi de quinoa sunt: monoglucide şi diglucide, oligozaharide şi poliglucide. Amidonul, principalul reprezentant al carbohidraţilor conţinuţi de quinoa, este prezent în bob în proporţie de 32% – 69,2%. Carbohidraţii din quinoa au efecte hipoglicemice, reprezintă adevărate surse de energie, reglează nivelul glucozei din sânge şi al colesterolului.
În ceea ce priveşte conţinutul de lipide, în comparaţie cu gramineele, quinoa are cantităţi mai mari de lipide mononesaturate şi polinesaturate. Trigliceridele au ponderea cea mai mare, reprezentând aproximativ 50% din totalul lipidelor neutre, iar digliceridele 20%. Acidul linoleic este un acid gras polinesaturat prezent în cantitatea cea mai mare în quinoa cu efecte pozitive asupra bolilor cardiovasculare.
Quinoa conţine de asemenea micronutrienţi valoroşi, cum sunt vitaminele şi substanţele minerale. Cele mai importante substanţe minerale din această pseudocereală sunt potasiu, fosfor şi magneziu, la care se mai adaugă calciu, fier, cupru, zinc şi sodiu. De asemenea, conţine vitaminele din grupul B (B1, B2, B3, B6), vitamina E şi numeroşi antioxidanţi care protejează organismul de radicalii liberi şi reduce apariţia ridurilor. Quinoa are în compoziţie constituenţi cheie necesari pentru hrana bebeluşilor şi poate fi consumată cu uşurinţă de copii care urmează un regim sau de cei care au intoleranţă la gluten. (continuăm)
• Text •
Conf. Univ. ec.dr.ing. Adriana DABIJA
Facultatea de Inginerie Alimentară
Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Republicarea conținutului website-ului www.brutarul.ro este permisă în limita de 400 de caractere, cu precizarea sursei și inserarea unui link spre www.brutarul.ro.